Un carusel numit sentiment


Pentru astazi v-am adus un videoclip. Dati play si ascultati in fundal.

Care-i treaba, fratilor? Ce faceti? Cum o mai duceti? Ce mai e nou in viata voastra? Cum e jobul? Cum e scoala? Dar familia? Prietenii? Sanatatea? Voi ca fiinte?
Prea multe intrebari?
Daca as fi Viata, as raspunde: Si ce?

Am descoperit ca e extrem de ciudat ca in doar o fractiune de secunda sa imi dau seama de ceva extrem de important legat de mine, ceva care era atat de minutios, atat de greu de descoperit, dar care a facut o mare diferenta in viata mea. Am avut nevoie de ajutor, ca toti avem cateodata, dar cred ca cel mai important lucru e ca l-am descoperit. A, nu va spun care este, e personal. Cum sunt sigura ca si voi aveti acel „lucru important” pe care l-ati descoperit despre voi sau, cine stie, urmeaza sa il descoperiti.

Nu ma intelegeti gresit, a durut ca dracu. Dar sentimenul de dupa e... incomparabil. Ce e aia meditatie profunda, yoga, urcare pe munte si ajungi in varf, ce e ala moment dupa ce aflii ca ai trecut cu bine de un examen greu? Sentimentul asta le aduna pe toate. Intr-o fractiune de secunda.

Acum poate va intrebati unde vreau sa ajung cu chestia asta.

Cand ati cazut pe ganduri ultima oara? Cand v-ati turnat ultima oara un pahar de ceva fin si ati contemplat la nimicuri? Ca apoi sa va dati seama ca va ganditi la voi insiva? Viata e facuta din lucruri mici, nimicuri la inceput, dar fix nimicurile alea va vor defini. O, da.
Si partea trista e ca uitam de ele. Fix de cele mai importante lucruri care ne definesc. Si ajungem la cea mai nenorocita intrebare, una care ne macina toata viata: cine sunt eu?
N-o sa aflam poate niciodata raspunsul, dar cine ne impiedica sa il cautam? Doar noi insine. 

Ah, ganduri... va blestem cateodata. Dar va multumesc cateodata.

Care e cel mai dureros moment in viata de care nu vreti sa va amintiti? Amintiti-va de el. Impartiti-l in jumatate. Apoi inca o data. Si inca o data. Si inca o data... Matematic vorbind, puteti face asta la infinit. Oh, dar asta s-ar traduce in acest caz ca overthinking. Si credeti-ma, nu vreti asta. Deci imaginati-va gandul asta ca o ceapa. Dati prima coaja la o parte. Cum va simtiti? Ce ati aflat? Mai dati un strat la o parte. Si tot asa. Pana cand... ajungeti la ceva, acel ceva care nu va este cunoscut. Un raspuns la care nu v-ati gandit niciodata. Eh, facem progrese. Acel ceva este raspunsul de care aveti nevoie si veti sti asta. E fiecare pentru el de acum incolo.

Varsati lacrimi daca simtiti nevoia. Uneori, asta e semn clar ca sunteti unde ar trebui sa fiti. Unde vreti sa fiti. Si e locul de unde stiti ca trebuie sa inceapa schimbarea.

Pentru ca viata e un carusel, fratilor. Tineti-va bine... de voi insiva.

Contemplati, iubiti, fiti frumosi... Nu uitati de voi.

Comentarii

Postări populare